Doi "detectivi" de pe Pamant au fost trimisi spre planeta Marte, vecina noastra din Sistemul Solar. Ei au fost trimisi pentru a gasi un raspuns la cateva intrebari fundamentale legate de trecutul geologic al planetei rosii, precum si de conditiile care exista in prezent pe planeta.

Din cele mai vechi timpuri, imaginatia omului a prins aripi cand era vorba de Marte. Stramosii nostri au observat ca acest corp ceresc rosu, stralucitor, care se misca pe bolta cereasca in timpul noptii mult mai repede decat celelate stele, are ceva neobisnuit. Babilonienii, grecii si romanii din vechime i-au pus acestei planete numele unor zei al lor, si anume numele zeului razboiului si cel al zeului mortii, fara sa stie ca acea culoare rosiatica nu este decat un indiciu ca planeta este acoperita de praf ce contine oxid de fier.

In epoca moderna, cand astronomii si-au indreptat telescoapele tot mai puternice spre Sistemul Solar, ei au inteles in mod clar ca planeta rosie vecina are anotimpuri, poli cu calote inghetate si alte caracteristici care ne amintesc de cele ale Pamantului. In secolul al XX-lea, Marte a fost explorata cu ajutorul mai multor sonde spatiale (care pot fi formate din sonde orbitale si roboti), sau navete spatiale, lansate atat de Uniunea Sovietica, cat si de Statele Unite. Apoi a fost lansata sonda Mars Pathfinder, care in iulie 1997 a atras atentia la milioane de telespectatori.

In prezent, sonda orbitala Mars Global Surveyor culege date despre planeta rosie. Desi aceste misiuni au furnizat o multime de informatii, multe intrebari fundamentale referitoare la Marte au ramas inca fara raspuns.

Un element comun al acestor intrebari este apa. oamenii de stiinta emit ipoteza ca, in trecutul indepartat, Marte a fost foarte diferita de ceea ce vedem in prezent. Ei descriu o planeta care avea o clima mai calda, o atmosfera umeda, iar pe suprafata ei curgeau rauri care serpuiau prin vai. Insa, nu se stie cum, apa a disparut, lasand in urma un glob uscat, plin de praf, batut de vanturi, care face ca pana si deserturile de pe Pamant sa para luxuriante. Unde a disparut apa? Unde poate fi gasita in prezent apa pe Marte si sub ce forma? Cum a influentat apa clima si conditiile atmosferice de pe Marte?

"E ca-ntr-o poveste politista", spune Norman Haynes, fost presedinte al departamentului de exploatare a planetei Marte de la NASA's Jet Propulsion Laboratory, din Pasadena (California). "Adevarata lovitura de maestru in cazul planetei Marte este aceea de a descoperii ce s-a intamplat cu apa." Oamenii de stiinta spera ca in scurt timp sa fie mai aproape de raspuns. Aproape la fiecare doi ani, cand Pamantul si Marte sunt aliniate in mod favorabil, cercetatorii se gandesc sa lanseze sonde cu roboti care sa ajute la dezlegarea treptata a misterului ce invaluie planeta Marte.

Care este cea mai recenta pereche de asemenea "detectivi"? Un "observator" orbital al conditiilor meteorologice din regiunile polare si un "chimist" robotizat aflat la locul analizei, care ii va ajuta pe oamenii de stiinta sa examineze mai bine solul martian. Numele lor: Mars Climate Orbiter si Mars Polar Lander.

Sonda Mars Orbiter a fost lansata la 11 decembrie 1998 de la Centerul Spatial Kennedy, din Cape Canaveral (Florida), incepandu-si astfel calatoria de noua luni spre Marte. Ea a fost proiectata sa ramana pe orbita la 400 de kilometri de Marte, de unde trebuia sa observe atmosfera, relieful si calotele polare ale planetei. Sonda trebuia sa functioneze timp de un an martian complet, adica 687 de zile terestre.

In 23 septembrie - data la care era progamata inceperea observarii planetei Marte cu ajutorul sondei orbitale - oamenii de stiinta de la NASA's Jet Propulsion Laboratory au declarat ca au pierdut legatura cu sonda orbitala care trebuia sa studieze conditiile atmosferice de pe aceasta planeta. "Credem ca naveta spatial a ajuns la o altitudine mai mica decat la cea la care ne asteptam noi", a declarat Richard Cook, coordonatorul proiectului pentru acesta misiune. "Acest fapt a dus, probabil, la piederea misiunii." Aceasta sonda trebuia sa observe modificarile sezonale care au loc la suprafata planetei si sa le furnizeze cercetatorilor indicii importante in legatura cu clima din trecutul foarte indepartat.

Oamenii de stiinta cred ca mai exista sperante. Acesta deoarece a doua naveta spatiala - Mars Polar Lander - se afla in drum spre Marte. Ea a fost lansata la 3 ianuarie 1999, aterizarea pe Marte fiind progamata pentru inceputul lunii decembrie a aceluiasi an. Unde ar trebui sa aterizeze acest robot pentru ca rezultatele sa fie cele mai bune?

Sa ne amintim ca apa reprezinta cea mai importanta problema legata de explorarea planetei Marte. Care este locul ideal pe aceasta planeta pentru a studia apa? Conditiile atmosferice, clima si circuitul apei de pe Pamant sunt studiate comparand rezultatele a mii de studii efectuate separat, studii in care se folosesc o multime de instrumente, iar masuratorile se fac in mai multe locuri. Intrucat ocaziile de studiere a planetei Marte la sol sunt rare, cercetatorii trebuie sa fie atenti cand decid ce instrumente trimit si locul in care le trimit.

Pentru studierea climei martiene, regiunile polare constituie locuri ideale - chiar daca sunt foarte diferite de valea presarata cu roci, formata de un fost fluviu, unde a aterizat sonda Mars Pathfinder. In regiunile polare se inregistreaza temperaturi sezonale extreme. Se crede ca, dupa furtunile sezonale de praf, in regiunile polare se depune un strat fin de praf. Cand vine iarna, praful ingheta sub un strat de gheata si bioxid de carbon. De-a lungul anilor s-au format multe straturi. "Aceste straturi contin date despre trecutul climateric [al planetei Marte]", spune Ralph Lorenz, de la Universitatea din Arizona. Specialistii sunt de parere ca exploatarea acestui nou teritoriu va fi un pas important in cercetarea planetei Marte. Cum anume? Ce va face robotul dupa ce va ateriza pe Marte?

Mars Polar Lander este o masina asemanatoare unui paianjen; are o lungime de un metru, trei picioare, precum si un brat robotic lung de 2 metri, cu o cupa la capat. Misiunea sa va incepe inainte de a atinge solul martian. Cu putin timp inainte de a intra in atmosfera planetei rosii, robotul va larga o pereche de capsule, de marimea unor mingi de baschet.

Aceste proiectile vor cadea liber si vor lovi solul cu o viteza de aproximativ 700 km/h. Capsulele sunt in asa fel proiectate ca in momentul impactului sa se sparga in bucati, lasand ca o pereche de sonde mai mici sa patrunda in sol pana la o adancime de un metru. Odata ajunse in sol, sondele vor da drumul unor micute foreze, care vor incepe sa studieze compozitia chimica a solului martian. Pentru inceput se vor cauta urme de apa care s-ar putea sa existe in solul inghetat.

La putin timp dupa ce sondele vor atinge solul, va ateriza si robotul, care va cobori cu ajutorul unei parasute. Robotul este echipat cu camere de luat vederi si cu senzori, fiind proiectat pentru a studia relieful si vremea de pe Marte. El va face fotografii instantanee atat in timpul coborarii, cat si dupa ce aterizeaza pe sol. Microfonul cu care este echipat robotul va inregistra pentru prima data sunetul produs de vanturile martiene. Robotul este progamat sa functioneze aproximativ 90 de zile de la aterizare.

Bineinteles, oamenilor de stiinta le vor trebui ani de zile pentru a studia si analiza datele culese in aceasta misiune care face parte dintr-un program de studiu ce va dura 16 ani. In afara de NASA, la acest program participa si agentii spatiale europene, japoneze si ruse. In cele din urma, oamenii de stiinta spera ca misiunile viitoare sa aduca la intoarcere esantioane de sol martian care sa fie analizate in laboratoare de pe Pamant. Cu ajutorul acestora, ei spera sa raspunda la intrebarea "Ce s-a intamplat cu clima vecinei noastre Marte, planete rosie?".