Asteroizii,
cometele si Pamantul
Va avea loc o ciocnire ?
na dintre cele mai fantastice previziuni cu privire la sfarsitul planetei noastre este legata de o catastrofa cauzata de un asteroid sau o cometa. Acronime ca NEO (Near Earth Objects - obiecte apropiate de Pamant) si PHO (Potentially Hazardous Objects - obiecte potential periculoase) apar des atunci cand este vorba de previziuni apocaliptice care spun ca Pamantul va fi distrus in urma impactului cu unele corpuri ceresti. Hollywoodul a profitat de pe urma acestei temeri, scotand profituri imense din succese cinematografice ca Impact nimicitor si Armageddon.
Este atat de mare probabilitatea ca Pamantul sa fie lovit de o cometa sau de vreun alt corp ceresc, astfel incat viata de pe acesta sa fie distrusa sau grav afectata ?
Pe orbita, in mijlocul “deseurilor”
Sistemul Solar nu este alcatuit doar din Soare, noua planete si satelitii naturali ale acestora. Cometele (conglomerate de praf si gheata), asteroizii (planete mici sau minore) si meteorizii (fragmente de asteroizi) se deplaseaza si ei pe anumite orbite, in interiorul Sistemului Solar. Oamenii de stiinta stiu de mult timp ca Pamantul este tinta unor “bombardamente” din spatiu. Nu trebuie sa ne uitam decat la peisajul selenar plin de “cicatrice” ca sa ne dam seama ca traim intr-o lume agitata. Daca nu ar fi fost atmosfera si procesul continuu de modificare a suprafetei Pamantului ca urmare a miscarii placilor tectonice si a eroziunii, suprafata Pamantului ar fi fost asemanatoare cu cea a Lunii.
Oamenii de stiinta estimeaza ca zilnic pot fi vazuti in atmosfera Pamantului nu mai putin de 200 de milioane de meteori. Majoritatea obiectelor care intra in atmosfera sunt mici si ard practic fara sa fie observate. Totusi, unele dintre aceste obiecte supravietuiesc caldurii arzatoare degajate in momentul intrarii in atmosfera si sunt franate de frecare cu aerul, ajungang la o viteza de aproximativ 320 de km/h. Ceea ce ramane din aceste obiecte loveste solul, acestia fiind meteoritii. Intrucat majoriatea acestora cad in oceane sau in regiuni nelocuite, rareori se intampla sa ii loveasca pe oameni. S-a estimat ca aceste obiecte care patrund in atmosfera maresc zilnic greutatea Pamantului cu sute de tone.
In plus, astronomii aprecieaza ca este posibil sa existe circa 2000 de asteroizi cu un diametru mai mare de 1 km care fie intersecteaza, fie se apropie de orbita Pamantului. Astronomii au descoperit si au observat numai aproximativ 200 de asteroizi din aceasta categorie. De asemenea, s-a estimat ca un milion de asteroizi cu un diametru mai mare de 50 de metri se apropie periculos de orbita Pamantului. Acesti asteroixi pot atinge solul si pot cauza pagube. Un asemanea proiectil relativ mic inmagazineaza o energie de aproximativ 10 Mt TNT - echivalentul unei bombe nucleare puternice. Desi atmosfera Pamantului ne poate ocrotii de impacturi mai mici, ea nu poate impiedica impacturile in urma carora se degaja o energie mai mare de 10Mt TNT. Unii cercetatori sustin ca, statistic vorbind, ne putem astepta la un impact de 10 Mt TNT cam o data la 100 de ani. Potrivit unor estimari, frecventa impacturilor cu obiecte care au un diametru de aproximativ 1 km este de o data la 100 000 de ani.
Coliziuni, explozii si cratere revelatoare
Nu ne vine greu sa credem ca planeta noastra a fost lovita in trecut de obiecte mari care au cazut din spatiu. Dovezi ale acestor impacturi pot fi gasite in cele peste 150 de cratere descoperite, care sunt ca niste cicatrice pe suprafata Pamantului. Unele dintre ele se pot vedea foarte clar, altele au fost de mult timp ingropate sau se afla pe fundul oceanelor.
Unul dintre cele mai faimoase cratere, cunoascut ca Chicxulub, constituie o cicatrice de un diametru de 180 km. Aflat in apropirre de extremitatea nordica a peninsulei Yucatan, din Mexic, acest crater urias este considerat a fi locul de impact al unei comete sau asteroid cu un diametru de 10 km. Unii sustin ca schimbarile de clima declansate au dus la disparitia dinozaurilor si a altor animale terestre si marine.
In Arizona (SUA), un mereorit din fier (un siderit) a produs senzationalul Meteor Crater - o groapa cu un diametru aproximativ 1,2 km si o adancime de 200 de metri. Care ar fi fost consecintele daca un meteorit ca acesta ar fi lovit un oras? Un exponat renumit aflat in Muzeul American de Istorie a Naturii, din New York, arata ca, in cazul in care un asemenea obiect af lovit Manhattanul, acest district aglomerat ar fi fost complet distrus.
La 30 iunie 1908 un asteroid sau un fragment dintr-o cometa, care comform estimarilor a avut mai putin de 100 de metri in diametru a patruns cu zgomot in atmosfera terestra si a explodat la circa 10 km deasupra unei zone din Siberia, in vecinatatea raului Tungusk, zona fiind in cea mai mare parte nepopulata. Explozia, care conform calculelor a fost de 15 Mt TNT, a distrus o zona cu o suprafata de 2000 km2, doborand la pamant copacii, provocand incendii. Cati oameni ar fi murit daca centrul exploziei s-ar fi aflat deasupra unei zone dens populate!
In iulie 1994, telescoapele din toata lumea erau indreptate spre Jupiter in momentul in care cateva fragmente ale cometei Shoemaker-Levy 9 s-au ciocnit cu acesta planeta. “Cicatricele” produse produse temporar pe suprafata lui Jupiter vor ramane vii in amintirea celor ce au fost martori la aceste coliziuni. Privind cum Jupiter sufera lovitura dupa lovitura, atat oamenii de stiinta, cat si nespecialistii se intrebau ce s-ar fi intamplat daca tinta cometei ar fi fost Pamantul.
Scenarii catastrofale
Plini de teama, oamenii de stiinta s-au gandit la efectele catastrofale pe care le-ar avea asupra planetei noastre impactul cu o cometa sau cu un asteroid. Iata cum vad ei primele efecte dupa o coliziune majora. Mai intai se va vedea o coloane exploziva de praf si bolovani. Fragmentele care cad vor fi ca o ploaie meteorica ce va face ca cerul sa devina incandescent si va apinde padurile si pasunile, ucigand cea mai mare parte din viata terestra. Praful care ramane in atmosfera mai mult timp va ecrana lumina Soarelui, determinand scaderea brusca a temperaturii si oprirea procesului de fotosinteza pe suprafata intunecata aflata dedesubt. In plus, suprimarea fotosintezei va duce la ruperea lantului trofic din oceane, candamnand la moarte majoritatea vietuitoarelor marine. Potrivit acestui scenariu, dezastrul ecologic va fi intregit de o ploaie acida globala si de distrugerea stratului de ozon.
Daca un asemena asteroid ar cadea in ocean, s-ar produce valuri, tsunami, care ar avea o forta de distrugere impresionanta. Tsunamii ar ajunge mult mai departe de locul impactului decat unda de soc initiala si ar distruge regiunile de coasta aflate la mii de kilometri distante. Iata ce spune astronamul Jack Hills: “Pe locul oraselor n-ar fi decat noroi drept ca-n palma”.
Totusi trebuie sa fim atenti cand este vorba de asemenea afirmatii. O mare parte din aceste teorii sunt simple speculatii. Este clar ca nimeni nu a vazut un asteroid ciocnindu-se cu Pamantul si nici nu l-a stidiat. De asemenea, mass-media de azi, obsedata de stirile senzationale, publica imediat titluri de senzatie, bazate pe informatii incomplete sau chiar pe informatii inexacte (vezi chenarul).
Cazul 1997XF11 |
La 12 martie 1998, o stire deloc imbucuratoare a facut inconjurul lumii: un asteroid cu un diametru de 1,5 km se indrepta spre Pamant si se astepta ca ciocnirea sa aiba loc la 26 octombrie 2028. Asteroidul care poarta indicativul 1997XF11, a fost descoperit la 6 decembrie 1997, de astronomul Jim Scotti, membru ar grupului Spacewatch de la Universitatea din Arizona. Cu ajutorul informatiilor de care dispuneau si noilor observatii facute, oameni de stiinta din cadrul Centrului de Astrofizica Harvard-Smithsonian au dat publicitatii unele informatii care puteau fi folosite de unii pentru a prezice ca asteroidul se va deplasa pe o orbita la circa 50.000 de kilometri
|
distanta de Pamant - o distanta cat grosimea unui fir de par, sub standardele astronomice, ceea ce inseamna o coliziune sigura. Reportajele TV contineau din plin simulari inspaimantatoere in care era aratat un asteroid izbindu-se de Pamant. Apoi, dupa numai o zi, pericolul trecuse. Noile informatii si calcule aratau ca asteroidul urma sa treaca pe langa Pamant la o distanta de 1.000.000 de kilometri. Si acesta distanta era mai mica decat alte distanta la care mai trecusera asteroizi de aceeasi marime, totusi la acesta distanta nu exista nici un pericol. Mass-media a publicat imediat titluri ca: “E-n regula, calculele erau putin gresite ”
|
Ce ar trebuii sa se faca?
Multi specialisti sunt de parere ca cea mai buna strategie pentru a evita dezastrul cand o cometa sau un asteroid se apropie de noi ar fi lansarea unei rachete care sa intercepteze invadatorul si, cel putin, sa-i schimbe traiectoria. Daca asteroidul este mic si este detectat cu multi ani inainte de momentul impactului care s-a calculat, s-ar putea sa fie suficienta doar interceptatea lui.
Insa, cand este vorba de un obiect mai mare care s-ar putea sa se ciocnesca cu Pamantul, unii oameni de stiinta propun sa se utilizeze armele nucleare. In asemenea situatii, se crede ca o explozie nucleara plasata cu mare atentie ar impinge asteroidul pe o orbita mai sigura, impiedicand ciocnirea cu Pamantul. In functie de marimea asteroidului si cat de aproape se afla de Pamant se va stabili marimea exploziei nucleare care va fi necesara.
Problema este ca nici una dintre aceste masuri posibile de aparare nu pot fi eficiente daca nu se are in vedere o avertizare din timp. Grupurile de astronomie Spacewatch si NEAT (Near Earth Asteroid Traking) se ocupa in exclusivitate cu “vanatoarea” de asteroizi. Multi oameni sunt de parere ca s-ar putea face mai mult in aceasta privinta.
Trebuie sa recunoastem ca oamenii imperfecti au cunostinte limitate in ceea ce priveste localizarea si miscarea acestor corpuri ceresti. Insa nu trebuie sa devenim exagerat de preocupati sau sa fim inspaimantati peste masura de faftul ca viitorul vietii de pe Pamant ar fi in pericol. Cea mai sigura garantie, comform careia nu se va permite niciodata ca vreun asteroid sau vreo cometa sa distruga toate formele de viata de pe Pamant, vine din partea Creatorului Universului, Iehova Dumnezeu. Biblia ne da urmatoarea asigurare: “Cei drepti vor stapanii pamantul si il vor locui pe vecie” - Psalmul 37:29; Isaia 45:18.
Material extras din revista TREZITI-VA, publicata de Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
www.watchtower.org