"Numarul limbilor "vii" vorbite in lume scade intr-un ritm mult mai rapid decat numarul speciilor de animale de pe planeta noastra", reiese dintr-un studiu mentionat de ziarul londonez The Independent. Lingvistii estimeaza ca pe glob se vorbesc 6809 limbi, dintre care 90% sunt vorbite de mai putin de 100.000 de persoane. Limbile vorbite de mai putin de 50 de oameni sunt in numar de 357, in timp ce 46 de limbi sunt cunoscute de numai un vorbitor indiger. Colonizarea a dus la disparitia a 52 de limbi dintre cele 176 vorbite de triburile nord-americane si a altor 31 dintre cele 235 de limbi vorbite de aborigenii din Australia. Profesorul Bill Sutherland de la University of East Anglia (Marea Britanie) a afirmat ca, daca am compara fenomenul de disparitie al limbilor cu cel de disparitie al speciilor, am constata ca un numar cu mult mai mare de limbi ar fi clasificate ca "grav amenintate", "amenintate" si "vulnerabile". El a mai spus: "Se stie foarte bine ca pasarile si mamiferele sunt amenintate cu disparitia, dar adevarul e ca in cazul limbilor situatia e mult mai grava".

Malaria ucide "in fiecare zi 3000 de copii pe continentul negru", se afirma in ziarul francez Le Figaro. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), in Africa se inregistreaza anual peste 300 de milioane de cazuri grave de malarie, ducand la moartea a cel putin un milion de oameni. In anul 2000, Burundi a suferit unul dintre cele mai crunte atacuri de malarie care s-a inregistrat vreodata. In sapte luni, a fost infectata jumatate din populatie, adica circa 3,5 milioane de oameni. Problema este ca, din cauza parazitilor rezistenti la medicamente, tratamentele cu chinina nu mai dau rezultate. Deoarece se tem de costurile ridicate, multe tari africane refuza sa inlocuiasca chinina cu noile medicamente impotriva malariei, care sunt extrase din Artemisia annua, o planta din China. Prin urmare, "malaria continua sa loveasca si mai crunt Africa", spune un oficial al OMS.

"Intr-o era a megadimensiunilor si a SUV-urilor (Sport Utility Vehicles), unele produse intra parca la apa", semnaleaza revista Time. "Producatorii reduc pe nesimtite continutul produselor ambalate - de la iaurt si inghetata la detergent si scutece - dar, de cele mai multe ori, nu scad si preturile pe masura". Strategia nu e deloc noua. Insa , intrucat economia este in declin, iar cumparatorii sunt mult mai atenti la preturi, multi producatori reduc vizibil marimea produselor lor pentru a-si mentine profitul. Majoritatea cumparatorilor nu observa ca greutatea sau marimea produsului a scazut cu cateva grame sau cu cativa metri si sfarsesc prin cheltui mai mult pentru mai putin. "Consumatorii nici nu se gandesc ca trebuie sa verifice greutatea neta sau numarul de bucati dintr-un pachet de fiecare data cand merg la cumparaturi", spune Edgar Dworsky, care a creat un site pentru informarea consumatorilor. "E trucul perfect: consumatorii nici nu-si dau seama ca au fost inselati".

Oceanul planetar nu mai este domeniul de explorare de altadata, cand in el se gaseau numeroase populatii de pesti, afirma biologii marini dr. Ransom Myers, de la Universitatea Dalhousie din Halifax, si dr. Boris Worm, de la Institutul de Cercetari Marine din Kiel (Germania). Ei spun speciile din apele oceanelor ajung, una cate una, sa dispara. Una dintre cauze ar putea fi progresele tehnologice facute in domeniul satelitilor si al sonarelor, folositi de flotele de pescuit oceanic pentru localizarea pestilor. Asa cum se arata in ziarul The Globe and mail, din Toronto, "in ultimii 50 de ani, au fost pescuiti sistematic din toate speciile mari, ajungand sa dispara 90% din populatia fiecarei specii". Dr. Myers crede ca prin disparitia acestor pesti, precum si celor considerati o delicatesa, cum ar fi tonul, codul, cambula uriasa, marlinul si pestele-sabie, ecosistemul oceanului planetar va fi grav afectat. Dr. Worm adauga: "Ne atingem de sistemul de sustinere al vietii si nu e bine deloc".