Intr-o perioada in care nivelul lacurilor de acumulare din Punjad (India) era scazut din cauza intarzierii ploilor musonice, nivelul apei in barajul Bhakra, de pe raul Sutlej, era de aproape doua ori mai ridicat decat in anul precedent. De ce? Principalul afuent al raului Sutlej strabate o zona cu 89 de ghetari, se spune in revista Down to Earth. "Absenta precipitatilor a dus la micsorarea ghetarilor. In lipsa norilor, razele soarelui ce ajung la ghetari sunt mult mai puternice. Aceasta, precum si temperaturle foarte ridicate duc la topirea rapida a ghetarilor", explica specialistul in ghetari Syed Iqbal Hasnain, de la Universitatea Jawaharlal Nehru. Expertii sunt de parere ca topirea ghetarilor ar putea duce la revarsarea lacurilor glaciare. Mai mult decat atat, micsorarea ghetarilor va insemna reducerea rezervelor de apa, ceea ce va avea efecte negative asupra agriculturii si a industriei energiei.

Pe parcursul anului 2002, peste 600 de medici si peste 11000 de pacienti au participat la cel mai amplu studiu asupra insomniei care s-a efectuat vreodata in Italia. Rezultatele au dezvaluit ca peste 12 milioane de italieni sufera de insomnie, se arata in ziarul La Stampa. Dintre participantii la studiu, 65% sufera de somnolenta la primele ore ale diminetii, 80% de somnolenta in timpul zilei, iar 46% se concentreaza cu greu la locul de munca. "Cei care conduc un autovehicul sunt in mare pericol, avand in vedere ca, in 22% dintre accidentele rutiere, cauza este somnolenta la volan", se spune in ziar. Studiu a mai dezvaluit ca 67% dintre cei care sufera de insomnie nu au vorbit niciodata cu medicul lor despre aceasta problema. Coordonatorul studiului, Mario Giovanni Terzano, a declarat ca "cel putin 20% dintre pacienti sufera de insomnie primara, pentru ca nu exista o cauza evidenta". Totusi, un examen medical ar putea scoate la iveala o problema fizica. Alte cauze ale insomniei ar putea fi anxietatea (24%), situatiile stresante (23%) si depresia (6%), precizeaza Mario Terzano.

Limba japoneza e bombardata cu cuvinte straine, facandu-i indeosebi pe varstnici sa se simta dezorienteti in ce priveste limba materna, precizeaza The Japan Times. Termenii straini, majoritatea englezesti, constituie 10% din cuvintele-titlu explicate in unele dictionare. "Nu mai inteleg [japoneza]", se lamenta o femeie de 60 de ani. "Uneori simt ca as avea nevoie de un traducator ca sa-mi inteleg propria limba". Tinerii, politicienii, mass-media si oamenii din lumea sportului si a modei, precum si specialistii din domeniul tehnologiei de varf adopta rapid cuvinte straine, "care ii fac sa se simta la moda si interesanti". Insa acesti termeni noi sunt scrisi in Katakana, un sistem de scriere folosit in special la transliterarea cuvintelor straine. Astfel, ei "raman probabil timp de secole", se spune in ziar. Potrivit cotidianului The New York Times, pe unii japonezi "ii deranjeaza foarte mult ca in japoneza contemporana se pot alcatui fraze intregi din cuvinte de origine occidentala, introducandu-se pe ici, pe colo cate un verb sau o particula japoneza". Pe plan social, aceasta tendinta adanceste tot mai mult prapastia comunicarii din unele familii.